Bunica mea

trandafir alb

Ȋn ograda bunicii mult eu m-am distrat
Pe prispa ei multe ore-am stat
Poveștile ei le-am ascultat cu dor
Cȃnd o amintesc , ma trece un fior

De cȃnd a plecat,sã vinã spre mine
Nu a mai ajuns, oare de ce Doamne ?
Prea devreme ai vrut-o la tine
Ca toţi cei buni , spre nemurire.

Ea m-a crescut de cȃnd eram in fașã
De toate m-a ferit și multe m-a învaţat
Mi-a zis in viaţã sã nu fiu lașã
Sã cred in ce e bine și sã fug de necurat.

Amintirea ei e prezentã-n mintea mea
Şi aștept sã vinã, o zi de ziua mea,
Sã fiu fericitã și sã o strȃng în braţe
Şi sã o implor sã nu mã mai lase !

trandafir alb

Codrina

Advertisements

3 Responses to “Bunica mea”

  1. Ce frumos ai scris’o ::X:X:X:X
    Asta da suflet in fiecare virgula >:d<

  2. frumoase versuri , direct din suflet catre suflet !!! bravooo!!!

  3. Multumesc cat !!!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: